Home» Info» Arhiva» Revista» Forum        
 

Informatii despre Buzau

Aceasta sectiune prezinta celor care doresc sa stie mai multe despre judetul Buzau cateva informatii legate de asezarea geografica, istoric, economie, turism.


Generalitati

Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a Romaniei si se invecineaza cu judetele Brasov, Braila, Covasna, Vrancea, Ialomita, Prahova, detinand 2,6% din suprafata tarii (6103 km2).

Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord, campie la sud, intre acestea situandu-se zona colinara subcarpatica. Altitudinea maxima se gaseste in Varful Penteleu (1.772m), iar cea minima in Valea Calmatuiului (40m).

Judetul Buzau cuprinde 85 unitati administrative grupate astfel: municipiul Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, doua orase - Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 478 de sate.

Populatia judetului este de peste 503.000 locuitori (2,3% din populatia tarii), din care 207.000 in mediul urban si 296.000 in mediul rural. Din totalul locuitorilor, 492.000 sunt romani. Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.

Dintre resursele naturale, cele mai importante sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii, potentialul hidroenergetic si eolian, chihlimbarul, calcarul, nisipurile cuartoase si diatomita, sarea, gresia, pietrisurile si izvoarele minerale, solurile fertile, padurile, pajistile si fondul cinegetic.

 


Cultura

In judetul Buzau functioneaza 7 case de cultura, 364 biblioteci, 2 muzee, Tabara de sculptura Magura, 81 camine culturale cu 118 filiale, o Casa Memoriala ("Vasile Voiculescu", in Parscov), 4 filiale ale uniunilor de creatie.

Anual se organizeaza manifestari cultural artistice de amploare: Festivalul national de poezie "Vasile Voiculescu", Festivalul de teatru comic scurt "Ion Baiesu", Festivalul de muzica usoara "Mihaela Runceanu", Festivalul de muzica usoara "Cantecul orasului" - Ramnicu Sarat, "Toamna culturala buzoiana". Cu aceeasi periodicitate au loc serbarile folclorice "Festivalul Slanicului" in Manzalesti, "Floare de Colti" la Colti, "Pe plaiuri bisocene" la Bisoca, "Pe urme de balada" la Gura Teghii".


Biblioteca Judeteana - interior

Biblioteca judeteana "Vasile Voiculescu", infiintata in 1893, detine un patrimoniu de importanta nationala, constituit din peste 250.000 de volume si manuscrise, fiind informatizata.


Biblioteca judeteana Vasile Voiculescu

Muzeul judetean, infiintat in 1895, are un patrimoniu de peste 46.000 de piese de muzeu, colectii muzeale Colti, Cotorca, Smeeni, colectia de etnografie si arta populara "Casa Vergu-Manaila", Casa memoriala "Vasile Voiculescu" din Parscov, Tabara de sculptura in aer liber Magura.


Muzeul judetean

La Buzau functioneaza primul teatru romanesc de proiecte - "George Ciprian", infiintat in in 1996. Deschiderea oficiala a avut loc cu celebra piesa "Omul cu martoaga" de George Ciprian.

Dintre numeroasele formatii ale artistilor amatori, doua sunt reprezentative: ansamblul folcloric "Plaiurile Mioritei" care a obtinut premii in Ungaria, Elvetia, Belgia, Olanda si altele, si corul de camera "Lyra" care, de asemenea, a fost rasplatit cu premii in Franta, Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria.

n spatiul buzoian, satele ocupa stravechi vetre de locuire. Integrate cu mare grija in cadrul natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, directia vantului si a ploii.

Punctul central al al satului il reprezinta batrana biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date socio-economice, despre viata si trairile satenilor.


Episcopia Buzaului (ctitorita de Radu cel Mare la 1500) - Catedrala

Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu raiul in stanga si iadul in dreapta, incanta, prin decor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare a personajelor din lumea satului.
Casele si gospodariile de munte si de deal, inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice, pentru agroturism. La Lopatari si Manzalesti, intre decoratiunile de interior se remarca tesaturile din par de capra. Vestita creatoare populara adela Petre a capatat renume mondial cu aceste tesaturi, adevarate tapiserii ale epocii noastre.

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, admirat astazi in colectiile muzeale, dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara "Casa Vergu Manaila" si cea a Muzeului din Ramnicu Sarat.

Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea pietrei. Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in piatra, crucile facute de ei ajungand pana in inima Baraganului. Se remarca cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de patrimoniu.


Fantana lui Mihai Viteazul de la Ciuta


Colegiul National Bogdan Petriceicu Hasdeu Buzau


Colegiul National Mihai Eminescu Buzau


Liceul Stefan cel Mare Ramnicu Sarat


Istoria

Tinutul Buzaului pastreaza bogate vestigii ale civilizatiilor care s-au succedat aici de-a lungul mileniilor. Semnalate in paleoliticul mijlociu, comunitatile umane vor locui intreaga zona in paleoliticul superior si in mezolitic. In epoca noua a pietrei, neolitic (mileniul VII - IV inainte de Christos), cand uneltele din piatra se obtineau prin slefuire, in acest spatiu au locuit creatorii aspectului cultural local "ceramica liniara cu capete de note muzicale", identificat de arheologul Victor Teodorescu la Suditi - Gheraseni.


Tezaur de monede geto-dacice descoperit la Carlomanesti

Neoliticul mijlociu este este ilustrat de cultura Boian, iar odata cu crearea ceramicii pictate, caracteristica pentru cultura Gumelnita, ca si pentru aspectul cultural Aldeni II, comunitatile din zona intra in ultima faza de evolutie a epocii pietrei slefuite. Simbioza dintre triburile eneolitice locale si cele indo-europene migratoare, desfasurata in mileniul III inainte de Christos, a avut ca urmare, in spatiul carpato-balcanic, aparitia triburilor tracice. In epoca bronzului (mileniul III - secolul XII inainte de Christos) se dezvolta metalurgia cuprului si bronzului, se raspandesc carul si calul domestic, iar asezarile intarite devin predominante.Importanta uniune de triburi tracice din zona Buzaului a creat una din cele mai interesante culturi ale bronzului carpatic, cultura Monteoru. Primele vestigii ale acesteia au fost identificate in 1895, pe pantele dealului Cetatuia de la Sarata Monteoru - statiunea eponima (care a dat numele culturii respective) de catre un arheolog amator, arhitectul militar Eduard Honzik, cel care a construit baile si cazinoul Monteoru.Situatia demografica de modifica in prima epoca a fierului (Hallstatt, secolele XII - V/IV inainte de Christos). Una din cele mai interesante descoperiri hallstattiene este statueta zeitei Anaithis, gasita intamplator in 1893 la Fantanele-Naeni, sub culmea dealului Colarea. Tot acolo au fost descoperite, in 1978, primele vase din ceramica lucrate la roate olarului, datand din secolul V inainte de Christos.Pana la cucerirea romana, spatiul carpato-dunarean a fost locuit de geto-daci, primii nostri stramosi, care au dat acestui pamantcel mai cunoscut nume antic: Dacia. Au devenit deja celebre statuetele de la Carlomanesti, creatii remarcabile aleunui mare artist anonim care a trait aici in prima jumatate a secolului I inainte de Christos. Cetatea de la Gruiu -Darii - Pietroasele este singura "dava" din zona aparata de un val de piatra de dimensiuni impresionante.Simbioza daco-romana este probata de descoperirile de la Luciu, Balta Alba, Buzau-est, Borcanita-Sarateanca, Posircesti-Niscov, Sahateni, etc. Relatiile cu romanii au adus si primele contacte cu adeptii noii religii - crestinismul, incepand cu secolul II dupa Christos. Odata cu revenirea stapanirii romane la nord de Dunare, in vremea lui Constantin cel Mare (306 - 337) si a urmasilor sai, se construiesc la Pietroasele castrul si thermele, in preajma carora a fost descoperit marele tezaur ''Closca cu puii de aur''.


Closca cu puii de aur

Buzaul, una dintre cele mai vechi asezari romanesti, a fost mentionat documentar, pentru prima data, in anul 376, in Patimirea Sfantului Sava, scrisoarea patristica pastrata in arhivele Vaticanului si in Biblioteca ''San Marco'' din Venetia. Martirizarea Sfantului Sava, actualul patron spiritual al Buzaului, de catre gotii idolatri ai lui Athanarich, la 12 aprilie 372, ii prilejuieste arhiepiscopului Vasile cel Mare al Caesareei cappadocciene, concetatean cu Sava, consemnarea unor informatii extrem de importante despre situatia social-economica, demografica, militar-politica si despre organizarea bisericii din zona Buzaului in a doua jumatate a secolului al IV-lea.


Lupul de la Carlomanesti, lut. sec. I . Hr.

Urmeaza o lunga perioada marcata de migratia gotilor, hunilor, slavilor si avarilor, cand populatia crestina locala populatia crestina locala evolueaza in cadrul complexului cultural Ipotesti - Candesti (secolele VI - VII).In secolele VIII - XI, pamantul buzoian a fost martorul evolutiei asezarilor in care traiau romanii vechi, numiti si "straromani". Acestia sunt oamenii pamantului, care au adus in pragul istoriei medievale un nou popor european - poporul roman. Ei si-au ridicat locuintele la Pietroasele, Sarata Monteoru, Cioranca, Albesti, Vadu Soresti, Suditi-Gheraseni, Saranga, asa cum au invatat de la mosii si stramosii lor, de-a lungul multor generatii. Pentru a se putea apara impotriva ultimilor migratori, locuitorii tinuturilor buzoiene si-au strans uniunile de osti in formatiunea politica "Tara Buzaului", care precede statul feudal Tara Romaneasca.

Prima mentiune documentara a judetului Buzau, ca unitate administrativa, dateaza din anul 1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau adoptiv, Mircea.Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu Sarat in 1439.In timpul domniei lui Radu cel Mare, la 1500, Buzaul devine resedinta episcopala, avand un rol important in dezvoltarea spirituala a judetului.

Tinut de granita, cu rosturi speciale in cadrul sistemului defensiv al al Tarii Romanesti, judetul Buzau s-a bucurat de atentia multor domnitori, indeosebi a lui Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu.

Oamenii locului au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale: revolutiile de la 1821 si 1848, Unirea Principatelor - 1859, cucerirea independentei de stat - 1877, cele doua mari conflagratii mondiale, faurirea statului national unitar - 1 decembrie 1918.Un mare numar de documente atesta dezvoltarea in judet a mestesugurilor si comertului. Incepand din secolul al XVIII-lea, ia amploare extractia carbunelui si petrolului, numarul atelierelor mestesugaresti creste, apar primele stabilimente industriale pentru prelucrarea lemnului, petrolului, textilelor si cerealelor.

Exploatarea petrolului in judetul Buzau dateaza din anul 1857, cand se realiza prin puturi de la mica adancime. Se trece apoi la exploatarea prin sonde, in colaborare cu societati americane, belgiene, franceze. In prezent petrolul se extrage in zona Berca si la Monteoru, in unica mina de petrol din Europa.Carbunele a fost exploatat in comuna Unguriu, la cunoscuta mina Ojasca, in prezent incisa din motive financiare.Chihlimbarul, care a sporit faima Buzaului, este mentionat de Bazil Iorgulescu in Dictionarul sau, inca din anul 1839. Mine mai cunoscute au fost la Bahna si Alunis-Colti, astazi exploatarea facand-se empiric, de catre locuitorii din zona.Sarea a fost si a ramas o alta bogatie a judetului , cu depozite la Sari-Bisoca, Manzalesti, Viperesti, etc.O alta bogatie o constituie apele cu continut de iod si brom sau cele sarate si alcaline simple din statiunea balneo-climaterica Sarata Monteoru apreciata in trecut drept Karlsbad-ul Romaniei. Ape sulfurate feruginoase slabe se afla la Basca, Penteleu si Nifon, iar la Meledic si Fisici ape cloruro-sodice iodurate, bromurate si feruginoase sulfatate. Bine cunoscute si apreciate pentru valoarea lor curativa, chiar si de Carol Davilla, sunt izvoarele cloruro-sodice sulfatate, cu namol, de la Balta Alba, valorificate si pentru produse cosmetice.In perioada Interbelica au functionat la Buzau, Ramnicu Sarat, Nehoiu, si in alte localitati, mari fabrici de cherestea, rafinarii, textile, marmelada, cuptoare de uscat fructe, fabrici de ulei, alcool, otet, mezeluri si tigarete.Aflat la interferenta a trei mari provincii romanesti, Buzaul s-a dezvoltat si ca principal nod de cale ferata inca din deceniul opt al secolului al XIX-lea.Agricultura a reprezentat mult timp ramura de baza a economiei judetului. Statisticile aratau ca, in anul 1938, suprafata arabila a judetului era de 210.299 hectare. Marea proprietate detinea 24.817 hectare, iar micii proprietari 185.428 hectare. Fanetele naturale ocupau 46.366 hectare, padurile 116.700 hectare, livezile 10.302 hectare, vita de vie 11.761 hectare.

376:Prima atestare documentara a Buzaului, una din cele mai vechi asezari romanesti

1339:Ramnicu Sarat atestat documentar ca targ de granita intre Muntenia si Moldova

1431:Buzaul era cunoscut ca punct de vama

1500:Domnitorul Radu cel Mare impreuna cu patriarhul Nifon infiinteaza Episcopia Buzaului

1691:Episcopul Mitrofan intemeiaza vestita tiparnita din incinta Episcopiei Buzaului

1698:Pentru prima data episcopul Mitrofan tipareste Mineele, cele mai voluminoase carti ale cultului ortodox

1792:Ia fiinta primul asezamant spitalicesc - Spitalul Garlasi

1831:Se infiinteaza scoala de "zugravi de subtire" sub conducerea pictorului N. Teodorescu

1837:Se descopera la Pietroasele tezaurul "Closca cu puii de aur"

1860:La Buzau are loc prima aniversare a Unirii Principatelor Romane

1868:Se construieste linia de cale ferata Galati-Braila-Buzau-Ploiesti-Bucuresti

1872:Se inaugureaza oficial linia ferata Pitesti-Bucuresti-Buzau

1879:Incepe construirea caii ferate Buzau-Marasesti (inaugurata in 1881), prima cale ferata executata de Statul Roman

1959:Se da in functiune lini electrica de inalta tensiune Focsani-Buzau-Pitesti

1968:Conform noii impartiri administrativ teritoriale orasul Buzau este trecut in categoria municipiilor

1970:Se infiinteaza tabara de sculptura in aer liber de la Magura

1995:Ramnicu Sarat este declarat municipiu

1996:Are loc inaugurarea primului teatru profesionist din Buzau:"Teatrul George Ciprian"


Economia

In prezent, Buzaul detine o pondere de 2,7% in suprafata totala agricola a tarii, de 2,3% in populatia totala si in populatia ocupata, si de aproximativ 2% in productia industriala si agricola a tarii.
In economia judetului, predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestarile de servicii. Judetul Buzau produce in exclusivitate aparate de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frana si de etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi de sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului mai sunt: productia de geam tras, utilaje tehnologice pentru chimie si metalurgie, produse prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj, sticlarie de arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei comestibil si zahar.


Instalatie de la SC Ductil Steel SA Buzau

Agricultura este a doua ramura de baza a economiei judetului, suprafata agricola fiind de 402.233 hectare, din care 255.282 hectare teren arabil. Sectorul privat detine 80,2 % din suprafata agricola a judetului.


Lan de grau din Judetul Buzau

In zona colinara predomina plantatiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile Dealu Mare, cu renumitul centru viticol Pietroasele si Dealul Calnaului, specializat in producerea vinurilor rosii. Pe vaile Buzaului, Slanicului si Ramnicului, se intalnesc numeroase plantatii de meri, pruni, visini, caisi, etc.

Conditiile favorabile existente au creat posibilitatea dezvoltarii zootehniei, remarcata prin cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor si pasarilor. In judet se afla doua statiuni pentru cresterea cailor de rasa - Cislau si Rusetu, o statiune de cercetare si crestere a bovinelor - Dulbanu, o statiune de cercetare si crestere a oilor de rasa - Rusetu, precum si trei statiuni cu profil vegetal: Statiunea de cercetare si productie viti-vinicola Pietroasele, Statiunea de cercetare si productie pomicola Candesti si Statiunea de cercetare si productie legumicola Buzau.


Buzau - vedere inspre zona industriala

Prelucrarea produselor agricole se asigura prin societati comerciale specializate in industria carnii, a laptelui, a sfeclei de zahar, a legumelor si fructelor, precum si prin unitati de morarit si panificatie, de vinificatie, de producere a uleiului comestibil, a berii, a spirtului si a furajelor combinate.

Judetul dispune de 152.627 de hectare, din care sectorul privat detine 7%. Anual, se valorifica aproximativ 303.800 mc masa lemnoasa, si se efectueaza lucrari de regenerare a fondului forestier pe circa 476 hectare. Padurile adapostesc un bogat si variat fond cinegetic: ursul brun, cerbul, caprioara, lupul, vulpea, rasul, cocosul de munte, muflonul, capra de stanca.

Reteaua cailor de transport cuprinde 232 km cale ferata, 325 km drumuri nationale si 1.735 km drumuri judetene.

Reteaua comerciala cuprinde 2.865 de unitati, din care 12 de stat, 87 cooperatiste si 2.766 capital privat. Ca manifestare comerciala specifica, veche de secole, se remarca targul traditional "Dragaica". In fiecare an, in luna iunie, acesta devine locul de intalnire al producatorilor de bunuri de larg consum din Buzau si din zonele limitrofe.

In prezent, in municipiul Buzau functioneaza 2 sucursale ale institutiilor bancare cu capital de stat: Banca Nationala a Romaniei si Banca Comerciala Romana. Exista, de asemenea, societati bancare cu capital privat: Banca Romana pentru Dezvoltare, Raiffeisen Bank, BancPost, Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Transilvania.


Sediul Bancii Comerciale Romane - sucursala Buzau


Turismul

Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului, indeosebi in munti si zona colinara, la care se adauga bogate elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, ofera turistilor satisfactii deosebite.

Muntii Buzaului si ai Vrancei, din nordul judetului, cu padurile lor seculare si intinsele pasuni, constituie indemnuri pentru popas in locuri de recreere. Intre acestia, Masivul Siriu, inalt de 1659 m, atrage prin frumusetea peisajului, marcat de culmile domoale si pajistile alpine. Din varful sau o extraordinara panoramase desfasoaraprivirii peste privelisti de o rara frumusete. Pe acest masiv se afla Lacul Vulturilor, denumit si "Lacul fara fund", periglaciar, impresionant prin situarea sa la mare altitudine.


Barajul lacului de acumulare de la Siriu

In Subcarpatii Buzaului, Vulcanii Noroiosi, de pe Dealurile Paclelor, constituie un element natural unic in tara noastra.


Vulcanii noroiosi - fenomen unic la noi in tara

Pe Valea Slanicului, in apropiere de Lopatari si la Rusavatu - Viperesti, un alt fenomen impresionant este "focul viu", flacari albastre ce ies din crapaturile adanci ale solului.

Lacurile reprezinta alte obiective de interes turistic. Retin atentia grupurile de lacuri de la Joseni, Policiori, de pe Valea Grabicina, de la Meledic, Odaile, precum si cele de la Amara si Balta Alba, recunoscute pentru valoarea terapeutica a namolurilor.

Pentru refacerea sanatatii, turistii pot beneficia de tratament in statiunea Sarata-Monteoru, faimoasa pentru apele tamaduitoare, mai alesin cazul afectiunilor reumatismale.


Strandul Sarata-Monteoru

O atractie aparte o reprezinta obiectivele cultural-istorice si arhitectonie, cum sunt: Castrul si thermele romane de la Pietroasele, asezarile rupestre de la Alunis/Colti si Fisici/Bozioru, Complexul brancovenesc "Adormirea Maicii Domnului" din Buzau, colectia muzeala de chihlimbar de la Colti, Tabara de sculptura in aer liber Magura, manastirile de la Ciolanu, Ratesti si Carnu.


Manastirea Ciolanu

Acestora li se adauga Palatul Comunal Buzau, astazi primaria municipiului, Palatul episcopal, Catedrala Episcopiei Buzaului, Seminarul Teologic, Tribunalul, Muzeul Judetean, Complexul funerar din Cimitirul Dumbrava Buzau, unde sunt amplasate doua lucrari de Brancusi - "Rugaciune" si bustul lui Petre Stanescu.


Palatul Comunal - primaria municipiului Buzau

Un interes deosebit starneste Tezaurul "Colsca cu puii de aur", descoperit pe dealul Istrita in anul 1837, a carui copie se afla la Muzeul Judetean.


Valea Buzaului la Chilesti - Nehoiu


Hotelul Pietroasa - Buzau


 
© 2004 Web Team
  Web Team:
Alin Burta, Dana Trocaru, Sorin Trocaru
Contact organizatori:
insp. Marcel Sultanescu